aureolare dex - definiţie, sinonime, conjugare
AUREOLÁ, aureolez, vb. I. Tranz. 1. A înconjura cu o aureolă. 2. Fig. A încununa, a glorifica (pentru calităţile sale). [Pr.: a-u-re-o-] – Din fr. auréoler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AUREOLÁRE, aureolări, s.f. Acţiunea de a aureola şi rezultatul ei. [Pr.: a-u-re-o-] – V. aureola.
(Supliment DEX)

A AUREOL//Á ~éz tranz. 1) A înconjura cu o aureolă. 2) fig. A releva meritul cuiva; a glorifica. /<fr. auréoler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AUREOLÁ vb. I. tr. A înconjura cu aureolă. ♦ (Fig.) A glorifica. [Pron. a-u-re-o-. / < fr. auréoler, it. aureolare].
(Dicţionar de neologisme)

AUREOLÁRE s.f. Acţiunea de a aureola şi rezultatul ei. [Pron. a-u-re-o-. / < aureola].
(Dicţionar de neologisme)

AUREOLÁ vb. tr. 1. a înconjura cu aureolă. 2. (fig.) a glorifica. (< fr. auréoler)
(Marele dicţionar de neologisme)

aureolá vb. (sil. a-u-re-o-), ind. prez. 1 sg. aureoléz, 3 sg. şi pl. aureoleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aureoláre s. f. (sil. a-u-re-o- ), g. -d. art. aureolării; pl. aureolări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
AUREOLÁ vb. (rar) a nimba.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: au aur aure aureo aureol

Cuvinte se termină cu literele: re are lare olare eolare