aurică dex - definiţie, sinonime, conjugare
AURÉL, -ÍCĂ, aurei, -ele, adj. (Rar) Auriu. [Pr.: a-u-] – Aur + suf. -el.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AURIC [oríc], Georges (1899-1983), compozitor francez. Elev al lui V. d’Indy. Membru al Grupului celor şase. Balete, muzică de scenă, muzică de film (pentru „Moulin Rouge”, „Legenda îndrăgostiţilor”, „Notre-Dame”). (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar enciclopedic vol. I A-C, Editura Enciclopedică, 1993)
(Dicţionar enciclopedic)

AÚRIC, -Ă adj. (Despre vele) În formă de trapez. [Pron. a-u-. / cf. fr. aurique, it. aurica].
(Dicţionar de neologisme)

AÚRIC, -Ă adj. (despre vele) în formă de trapez, în axa navei. (< fr. aurique, it. aurica)
(Marele dicţionar de neologisme)

aurél adj. m. (sil. a-u-), pl. auréi; f. sg. aurícă, pl. auréle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aúric adj. m., pl. aúrici; f. sg. aúrică, pl. aúrice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

aurél s.n. (pop.) 1. aur (în poezia populară) 2. varietate de strugure alb-gălbui cu boabe mărunte
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
AURÉL adj. v. auriu.
(Dicţionar de sinonime)

AURÍCĂ s. v. răcovină, scânteioară, scânteiuţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: au aur auri auric

Cuvinte se termină cu literele: ca ica rica urica