autoepurație
AUTOEPURÁŢIE s.f. Purificare naturală a apelor reziduale vărsate în ape de suprafaţă, datorită acţiunii bacteriilor aerobe. [Cf. fr. auto-épuration].
(Dicţionar de neologisme)
AUTOEPURÁŢIE s. f. proces de purificare naturală a unui mediu poluat de substanţe (an)organice, fără intervenţia omului. (< fr. autoépuration)
(Marele dicţionar de neologisme)
autoepuráţie s. f. (sil. a-u-, -ţi-e), art. autoepuráţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. autoepuráţiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
AUTOEPURÁŢIE s. f. proces de purificare naturală a unui mediu poluat de substanţe (an)organice, fără intervenţia omului. (< fr. autoépuration)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)