autogeneză dex - definiţie, sinonime, conjugare

autogeneză

AUTOGENÉZĂ s.f. Teorie care absolutizează acţiunea factorilor ereditari în dezvoltarea individului şi neagă rolul mediului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogénèse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AUTOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Teorie, susţinută de naturalistul german Haeckel, care rezolvă unilateral problema dezvoltării în natura vie, absolutizând acţiunea factorilor interni ereditari şi negând cu totul acţiunea mediului ambiant. [< fr. autogénèse, cf. gr. autogenesis < gr. autos – însuşi, genesis – naştere].
(Dicţionar de neologisme)

AUTOGENÉZĂ s. f. 1. capacitate a unui organism vegetal de a se reproduce prin polenul propriu. 2. teorie potrivit căreia din materia organică poate lua naştere, în mod spontan, un organism viu evoluat; generaţie spontanee. 3. concepţie în biologie care rezolvă unilateral problema dezvoltării în natura vie, absolutizând acţiunea factorilor interni ereditari şi negând cu totul acţiunea mediului. (< fr. autogenèse)
(Marele dicţionar de neologisme)

autogenéză s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. autogenézei
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: au aut auto autog autoge

Cuvinte se termină cu literele: za eza neza eneza geneza