autotipie dex - definiţie, sinonime, conjugare

autotipie

AUTOTIPÍE, (2) autotipii, s.f. 1. Procedeu de executare a unui clişeu zincografic care redă nuanţele de umbră şi lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi. 2. Clişeu obţinut prin autotipie (1). [Pr.: a-u-] – Din fr. autotypie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AUTOTIPÍE f. Procedeu fotochimic de executare a unui clişeu prin reproducerea imaginilor cu ajutorul unor puncte de diferite mărimi. /<fr. autotypie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AUTOTIPÍE s.f. (Poligr.) 1. Procedeu fotochimic de executare a unui clişeu într-o singură culoare, nuanţele de umbră şi de lumină fiind redate prin descompunerea imaginii în puncte sau în linii. V. similigravură. 2. Clişeu obţinut prin autotipie (1). [<fr. autotypie].
(Dicţionar de neologisme)

AUTOTIPÍE s. f. procedeu fotochimic de executare a unui clişeu într-o singură culoare, nuanţele de umbră şi lumină fiind reduse prin descompunerea imaginii în puncte sau în linii. ♢ clişeul obţinut. (< fr. autotypie)
(Marele dicţionar de neologisme)

autotipíe s. f. (sil. a-u-), art. autotipía, g.-d. art. autotipíei; (clişee) pl. autotipíi, art. autotipíile
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: au aut auto autot autoti

Cuvinte se termină cu literele: ie pie ipie tipie otipie