autovaccin
AUTOVACCÍN, autovaccinuri, s.n. Vaccin obţinut prin cultura şi atenuarea germenilor proprii ai bolnavului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovaccin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AUTOVACCÍN ~uri n. med. Vaccin preparat din germeni luaţi chiar de la bolnavul căruia urmează să-i fie administrat. /<fr. autovaccin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
AUTOVACCÍN s.n. (Med.) Vaccin preparat prin culturi de microbi luaţi chiar de la bolnavul căruia i se administrează. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / cf. fr. autovaccin].
(Dicţionar de neologisme)
AUTOVACCÍN s. n. vaccin preparat prin culturi de microbi chiar de la bolnav, pentru a obţine o cât mai bună imunizare. (< fr. autovaccin)
(Marele dicţionar de neologisme)
autovaccín s. n. (sil. a-u-), pl. autovaccínuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AUTOVACCÍN ~uri n. med. Vaccin preparat din germeni luaţi chiar de la bolnavul căruia urmează să-i fie administrat. /<fr. autovaccin
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
AUTOVACCÍN s. n. vaccin preparat prin culturi de microbi chiar de la bolnav, pentru a obţine o cât mai bună imunizare. (< fr. autovaccin)
(Marele dicţionar de neologisme)
autovaccín s. n. (sil. a-u-), pl. autovaccínuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)