autovaccinez

AUTOVACCINÁ, autovaccinez, vb. I. 1. Tranz. A supune autovaccinării. 2. Refl. A se vaccina spontan, fără intervenţie externă. [Pr.: a-u-] – Din fr. autovacciner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A AUTOVACCIN//Á ~éz tranz. (persoane) A imuniza printr-un autovaccin. /<fr. autovacciner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

AUTOVACCINÁ vb. I. tr. A face un autovaccin. [Pron. a-u-, p.i. -nez. / < fr. autovacciner].
(Dicţionar de neologisme)

AUTOVACCINÁ vb. I. tr. a face un autovaccin. II. refl. a se vaccina personal, fără intervenţie externă. (< fr. autovacciner)
(Marele dicţionar de neologisme)

autovacciná vb. (sil. a-u-), ind. prez. 3 sg. şi pl. autovaccineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)