azil dex - definiţie, sinonime, conjugare

azil

[Sinonime]
AZÍL, aziluri, s.n. 1. Loc unde cineva găseşte ocrotire, adăpost, refugiu. ♢ Drept de azil = drept de a se stabili pe teritoriul altei ţări, de care se bucură în virtutea legii un refugiat politic. 2. Instituţie de asistenţă socială pentru întreţinerea bătrânilor, infirmilor, copiilor orfani etc. – Din fr. asile, lat. asylum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

AZÍL ~uri n. 1) Aşezământ filantropic în care sunt ţinuţi copiii (orfani), bătrânii, invalizii. 2) fig. Loc de refugiu. ~ politic.Drept de ~ acordare de către un stat a dreptului de stabilire pe teritoriul altei ţări a unor persoane urmărite în ţara lor din motive politice. /<fr. asile, lat. asylum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

azíl (azíluri), s.n. – Loc unde cineva găseşte ocrotire, adăpost, refugiu. Fr. asile.
(Dicţionarul etimologic român)

AZÍL s.n. 1. (În trecut) Instituţie cu caracter filantropic în care erau ţinuţi copii, bătrâni, invalizi, bolnavi incurabili. 2. (Fig.) Loc de refugiu inviolabil; adăpost, refugiu. ♢ Azil politic = acordare de către un stat a dreptului de intrare şi de stabilire pe teritoriul său unei persoane străine persecutate în ţara sa din motive politice. [Pl. -luri, -le. / < fr. asile, cf. it. asilo < lat. asylum – loc inviolabil, gr. asylos < a – fără, syle – jefuire].
(Dicţionar de neologisme)

AZÍL s. n. 1. instituţie cu caracter filantropic pentru copii, bătrâni, invalizi. 2. loc de refugiu inviolabil; adăpost. ♦ drept de ~ = drept de inviolabilitate acordat de către un stat unei persoane străine persecutate în ţara sa din motive politice. (< fr. asila, lat. asylum)
(Marele dicţionar de neologisme)

azíl s. n., pl. azíluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
AZÍL s. 1. (ieşit din uz) ospiciu. (~ de bătrâni.) 2. v. adăpost.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: az azi

Cuvinte se termină cu literele: il zil