azoturie
AZOTURÍE s.f. (Med.) Eliminare prin urină a unor cantităţi mari de uree şi de compuşi azotaţi. – Din fr. azoturie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AZOTURÍE s.f. (Med.) Eliminare anormală de compuşi azotaţi prin urină. [Gen. -iei. / < fr. azoturie, cf. fr. azote – azot, gr. ouron – urină].
(Dicţionar de neologisme)
AZOTURÍE s. f. eliminare anormală de substanţe azotate (uree, acid uric) prin urină. (< fr. azoturie)
(Marele dicţionar de neologisme)
azoturíe s. f. (sil. mf. -zot-), art. azoturía, g.-d. azoturíi, art. azoturíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
AZOTURÍE s.f. (Med.) Eliminare anormală de compuşi azotaţi prin urină. [Gen. -iei. / < fr. azoturie, cf. fr. azote – azot, gr. ouron – urină].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
azoturíe s. f. (sil. mf. -zot-), art. azoturía, g.-d. azoturíi, art. azoturíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)