bântuitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

bântuitor

BÂNTUITÓR, -OÁRE, bântuitori, -oare, adj. Care bântuie. [Pr.: -tu-i-] – Bântui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bântuitór adj. m., pl. bântuitóri; f. sg. şi pl. bântuitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ba ban bant bantu bantui

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor tuitor