BÂRLIGÁTĂ, bârligate, adj. (Mai ales despre coada sau coarnele animalelor) Ridicat (şi încârligat) în sus; îmbârligat. – V. bârliga.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BÂRLIGÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A BÂRLIGA. 2) fam. (despre nas) Care are vârful întors în sus; cârn. /v. a bârliga
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BÂRLIGÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A BÂRLIGA. 2) fam. (despre nas) Care are vârful întors în sus; cârn. /v. a bârliga
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)