BÂRNUÍT adj. v. bârnui. [DLRM]
(Alte dicţionare)
bârnuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bârnuiésc, imperf. 3 sg. bârnuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bârnuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Alte dicţionare)
bârnuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bârnuiésc, imperf. 3 sg. bârnuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bârnuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)