băiaș

BĂIÁŞ, băieşi, s.m. Bărbat care serveşte într-o baie¹ publică. – Baie+ suf. -aş.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂIÁŞ băiéşi m. Lucrător însărcinat cu deservirea clienţilor într-o baie publică. /baie + suf. ~aş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BĂIÁ޲, -Ă, băiéşi, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană născută şi crescută în municipiul Baia Mare. 2. Adj., s.m. şi f. (Locuitor) din municipiul Baia Mare. (din Baia (Mare) (n. pr.) + suf. -aş)
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)

băiáş (persoană care serveşte într-o baie publică) s. m., pl. băiéşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

băiáş (băiéş), băiáşi, băiéşi, s.m. (reg.) 1. miner 2. ţigan lingurar, zlătar.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)