băjenări dex - definiţie, sinonime, conjugare
BĂJENÁR, băjenari, s.m. Persoană care îşi părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor duşmane, a persecuţiilor politice sau a asupririi. [Var.: bejănár, bejenár s.m.] – Băjeni + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂJENĂRÍ, băjenăresc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A băjeni. [Var.: bejănărí vb. IV] – Din băjenar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂJENÁR ~i m. înv. Persoană nevoită să se retragă undeva pentru a-şi garanta securitatea; refugiat. /a băjeni + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

băjenár s. m., pl. băjenári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

băjenărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. băjenărésc, imperf. 3 sg. băjenăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. băjenăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BĂJENÁR s. v. fugar, pribeag, refugiat.
(Dicţionar de sinonime)

BĂJENĂRÍ vb. v. fugi, pribegi, refugia.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ba baj baje bajen bajena

Cuvinte se termină cu literele: ri ari nari enari jenari