bălăbăneală
BĂLĂBĂNEÁLĂ, bălăbăneli, s.f. Mers nesigur, mişcare înceată, legănată sau împleticită. – Bălăbăni + suf. -eală.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BĂLĂBĂN//EÁLĂ ~éli f. Mers nesigur, legănat şi poticnit. /a se bălăbăni + suf. ~eală
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
bălăbăneálă s. f., g.-d. art. bălăbănélii; pl. bălăbănéli
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BĂLĂBĂN//EÁLĂ ~éli f. Mers nesigur, legănat şi poticnit. /a se bălăbăni + suf. ~eală
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)