bălălău dex - definiţie, sinonime, conjugare

bălălău

BĂLĂLẮU adj. invar. (Reg.) Care se bălăbăneşte (1). ♦ (Substantivat, m.) Om moale, prost, neghiob. – Bălălăi + suf. -ău.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bălălău adj. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ba bal bala balal balala

Cuvinte se termină cu literele: au lau alau lalau alalau