BĂLĂNGĂÍ, bălăngăiesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Reg.) A (se) bălăbăni (1). – Balang + suf. -ăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BĂLĂNGĂÍT s.n. Faptul de a (se) bălăngăi. - V. bălăngăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
bălăngăí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. bălăngăiésc, imperf. 3 sg. bălăngăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. bălăngăiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
bălăngăít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BĂLĂNGĂÍ vb. v. bălăbăni, clătina, legăna.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BĂLĂNGĂÍT s.n. Faptul de a (se) bălăngăi. - V. bălăngăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
bălăngăít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BĂLĂNGĂÍ vb. v. bălăbăni, clătina, legăna.
(Dicţionar de sinonime)