bănicioară

BĂNICIOÁRĂ, bănicioare, s.f. Diminutiv al lui baniţă; bănicer (3). – Baniţă + suf. -ioară.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

bănicioáră s. f. (sil. -cioa-), g.-d. art. bănicioárei; pl. bănicioáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: ba ban bani banic banici

Cuvinte se termină cu literele: ra ara oara ioara cioara