băsmăluță

BĂSMĂLÚŢĂ, băsmăluţe, s.f. Diminutiv al lui basma. – Basma + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

băsmălúţă s. f., g.-d. art. băsmălúţei; pl. băsmălúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
BĂSMĂLÚŢĂ s. v. batic.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: ba bas basm basma basmal

Cuvinte se termină cu literele: ta uta luta aluta maluta