băut dex - definiţie, sinonime, conjugare
BĂÚT1 s.n. Faptul de a bea. – V. bea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂÚT2, -Ă, băuţi, -te, adj. 1. Care şi-a astâmpărat setea cu apă. 2. Beat. – V. bea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiţi un lichid. ♢ Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. ♢ Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (şi pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ♢ Expr. A-şi bea şi cămaşa = a cheltui totul pe băutură. A-şi bea (şi) minţile= a bea până la inconştienţă sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂÚ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) v. A BEA. 2) (despre persoane) Care a consumat sau este sub efectul alcoolului; în stare de ebrietate; beat; turmentat. [Sil. bă-ut] /v. a bea
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A BEÁ beáu 1. tranz. 1) (un lichid) A consuma, înghiţind (pentru a-şi potoli setea). ♢ ~ paharul până la fund a îndura un necaz sau o suferinţă până la capăt. ~ în sănătatea (sau în cinstea) cuiva a închina un pahar de băutură în cinstea celui sărbătorit. 2) (bani, avere) A cheltui până la epuizare. ♢ A-şi ~ şi minţile a bea până la inconştienţă. 3) pop. : ~ tutun a fuma, trăgând fumul în plămâni. 2. intranz. A consuma băuturi alcoolice în mod abuziv; a avea patima beţiei. /<lat. bibere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

beá (beáu, băút), vb. – 1. A înghiţi un lichid. – 2. A cheltui băutură, a-şi prăpădi banii, a mînca, a fuma. – 3. A fuma. – Mr. beau (beari), megl. bęu, istr. beut (mbeare). Lat. bĭbĕre (Puşcariu 192; REW 1074; Candrea-Dens., 152; DAR); cf. it. bere, prov. beure, fr. boire, sp., port. beber. Este cuvînt cu răspîndire foarte generală (ALR 81). Conjug. sa se caracterizează în Mold. prin tendinţa de a suprima în toate formele diftongul ea: beaubeu, să beusă bee. Expresia a bea tutun (sens 3) este traducerea tc. tütün icmek, ngr. πίνω ϰαπνόν. Cf. şi băutură, beat. Der. băut, adj. (beat); băutor, adj. (beţiv), pe care REW şi Pascu, Lat. Elem., 275, le fac să provină direct din lat. bibitor,, cf. it. bibitore, fr. buveur, prov., cat. bevedor, sp., port. bebedor.
(Dicţionarul etimologic român)

cine a băut apă de la boierul ăsta mai vine şi mai bea prov. (deţ.) cine a fost o dată la puşcărie va reveni acolo. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

băút s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bea vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. beau, 2 sg. bei, imperf. 1 sg. şi pl. beam, 2 sg. beai, perf. s. 1 sg. băúi; ger. bând; part. băút
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BĂÚT adj. v. beat.
(Dicţionar de sinonime)

BEA vb. 1. a trage, (reg.) a ţucsui, (fam. fig.) a pili, a suge. (E beţiv, ~ mult.) 2. a consuma. (~ multe ceaiuri diuretice.)
(Dicţionar de sinonime)

BEA vb. v. fuma, sorbi, suge.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ba bau

Cuvinte se termină cu literele: ut aut