ba dex - definiţie, sinonime, conjugare
BA adv. 1. (Exprimă opoziţia faţă de ideea din propoziţia negativă sau negativ-interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N-am timp acum de tine! – Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii? – Ba i-am văzut pe birou. ♢ (Întărind pe nu) Mă duc la meci. – Ba n-ai să te duci! ♢ (Întărind pe da prin care se răspunde la o propoziţie interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziţia negativă anterioară) N-ai bani (?) – Ba da, am. Expr. A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunţa într-o problemă; a se abţine. ♢ (Reg.; în expr.) Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ♢ (Pop.) Nu. Fost-ai azi la sapă? – Ba! ♢ (Cu slăbirea ideii de opoziţie, în expr.) Ba bine că nu = evident că da, se-nţelege. Ba (nu) zău! = a) (ir.) haida de! să fim serioşi!; b) să fim drepţi! 2. (Urmat de şi sau chiar, încă) Mai mult, în plus, pe deasupra. Cine bea fără măsură îşi bea banii, mintea, ba şi sănătatea. 3. (În corelaţie cu el însuşi, având rol de conjuncţie disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. – Din bg., scr., pol., ucr. ba.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

interj. (Arg.) Măi. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BA1 conj. (folosit în cuplu corelativ, uneori urmat de , exprimă un raport disjunctiv) Când...; sau...; ori...; aci. Ba una, ba alta. /<bulg., sb. ba
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BA2 adv. 1) Nicidecum; nu. Ai fost la şcoală?Ba. 2): Ba bine că nu evident că da; se înţelege că da. /<bulg., sb. ba
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BA3 adv. (accentuează sensul cuvintelor pe care le însoţeşte) Chiar. Nu-mi pare rău, ba îmi pare bine. /<bulg., sb. ba
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ba, adv. – 1. Dimpotrivă (serveşte la a răspunde invers). – 2. Nu. – 3. Mai mult, în plus, pe deasupra (mai ales în combinaţii cu mai, încă). – 4. Sau ... sau, cînd ... cînd (exprimă prin repetiţie, o idee de alternanţă sau de succesiune). Var. (Mold.) bai. Mr., megl. ba. V. bg. ba, de unde provin şi bg., sb., ceh., pol., rut., rus. ba (Cihac; Hasdeu 2251; DAR). Var. bai provine din pol. baj. Pentru modismul care exprimă contradicţia, ba da, ba nu, cf. sp. que si, que no, it. maisí, mainó.
(Dicţionarul etimologic român)

ba adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BA adv. (Ban. şi Transilv.) ma. (~ nu!)
(Dicţionar de sinonime)

BA adv. v. nu.
(Dicţionar de sinonime)

interj. v. măi.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Ba ≠ da
(Dicţionar de antonime)