bacon
[Sinonime]
BÁCON s.n. (Rar) Carne sau costiţă de porc dezosată, sărată şi afumată (tăiată în felii subţiri). [Pr.: béicăn] – Cuv. engl.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BACON [pr.: béicon] n. Varietate de şuncă, preparată din carne grasă de porc. /Cuv. engl.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
bacón s.m. – Tutun turcesc (Nicotiana rustica). Rus. bakun (sec. XIX). Termen introdus de ocupaţiile ruseşti, astăzi practic nefosit, ca şi der. baconiţă, s.f., cu acelaşi sens.
(Dicţionarul etimologic român)
BÁCON s.n. Şuncă specială, preparată din carne grasă şi afumată. [Pron. béicăn. / < engl. bacon].
(Dicţionar de neologisme)
BACON BÉI-CĂN/ s. n. şuncă specială, preparată din carne grasă şi afumată. (< engl. bacon)
(Marele dicţionar de neologisme)
bacon s. n. [pron. engl. béi-căn]
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BACÓN s. v. tutun turcesc.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BACON [pr.: béicon] n. Varietate de şuncă, preparată din carne grasă de porc. /Cuv. engl.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
BÁCON s.n. Şuncă specială, preparată din carne grasă şi afumată. [Pron. béicăn. / < engl. bacon].
(Dicţionar de neologisme)
BACON BÉI-CĂN/ s. n. şuncă specială, preparată din carne grasă şi afumată. (< engl. bacon)
(Marele dicţionar de neologisme)
bacon s. n. [pron. engl. béi-căn]
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BACÓN s. v. tutun turcesc.
(Dicţionar de sinonime)