bait

BĂ͹, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie¹. – Din baie¹.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂͲ, băiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). – Din baie².
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BAIT, baiţi, s.m. (Inform.) Ansamblu de biţi (de obicei 8) folosit pentru examinarea capacităţii de memorie (3). – Din engl. byte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BAIŢ, baiţuri, s.n. Colorant folosit în tâmplărie, în industria textilă, în tăbăcărie etc. – Din germ. Beize.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BYTE [pr.: bait] m. inform. Ansamblu de opt biţi folosit pentru exprimarea capacităţii de memorie. /Cuv. engl.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BAIŢ ~uri n. Colorant folosit în tâmplărie, tăbăcărie, industria textilă etc. pentru a colora sau a curăţa suprafaţa unui obiect. [Monosilabic] /<germ. Beize
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BAIT s.m. (Inform.) ~; octet (3).
(Marele dicţionar de neologisme)

BAIŢ s. n. produs chimic folosit în vopsitorie, la curăţirea unor corpuri de lemn sau de metal, la fixarea coloranţilor pe fibrele textile etc. (< germ. Beize)
(Marele dicţionar de neologisme)

BYTE, byţi, s.m. (Inform.) Ansamblu de opt biţi folosit pentru exprimarea capacităţii de memorie; bait. [Pr.: bait] (cuv. engl. < prob. alter. din bite = muşcătură, (p. ext.) porţie, parte) [etim. MW]
(Alte dicţionare)

băí (a face baie, a lucra într-o mină) vb., ind. prez. l sg. şi 3 pl. băiésc, imperf. 3 sg. băiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. băiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bait s. m. (sil. bait), pl. baiţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

baiţ s. n., pl. báiţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BĂÍ vb. v. îmbăia, scălda.
(Dicţionar de sinonime)