baladină

BALADÍN, -Ă, baladini, -e, s.m. şi f. (Franţuzism înv.) Bufon, măscărici; p.ext. comediant. – Din fr. baladin.
(Dicţionarul limbii române moderne)

BALADÍN s.m. (Liv.) Saltimbanc, comediant, bufon, paiaţă (în vechiul teatru francez). [< fr. baladin, cf. v.fr. baller – a dansa].
(Dicţionar de neologisme)

BALADÍN, -Ă s. m. f. (în vechiul teatru francez) saltimbanc, comediant, bufon. (< fr. baladin)
(Marele dicţionar de neologisme)

baladín s. m., pl. baladíni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

baladínă s. f., g.-d. art. baladínei; pl. baladíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BALADÍN s. v. bufon, măscărici, paiaţă.
(Dicţionar de sinonime)