balanga

BALÁNGĂ, bălăngi, s.f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor; talangă; sunetul produs de un astfel de clopot. – Din balang.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BALÁNGA interj. v. balang.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BALÁNGĂ bălăngi f. Clopot ce atârnă la gâtul vitelor; talancă. /Din balang
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

balángă s. f., g.-d. art. bălăngii; pl. bălăngi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
BALÁNGĂ s. v. talangă.
(Dicţionar de sinonime)

BALÁNGĂ s v. clopot.
(Dicţionar de sinonime)