baleiere

BALEIÁ vb. I. tr. A parcurge cu un fascicul electronic suprafaţa ecranului luminescent al unui tub catodic. [Pron. -le-ia. / < fr. balayer, cf. balai – mătură].
(Dicţionar de neologisme)

BALEIÉRE s.f. (Fiz.) Acţiunea de a baleia. [Pron. -le-ie-. /< baleia].
(Dicţionar de neologisme)

BALEIÁ vb. tr. 1. a parcurge cu un fascicul electronic suprafaţa ecranului luminescent al unui tub catodic. 2. (fig.) a mătura. (< fr. balayer)
(Marele dicţionar de neologisme)

baleiá vb., ind. prez. 3 sg. baleiáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. baleiéze; ger. baleínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)

baleiére s. f., g.-d. art. baleiérii
(Dicţionar ortografic al limbii române)