balota
[Conjugare]
BALOTÁ, balotez, vb. I. Tranz. A strânge în baloturi. – Din balot.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A BALOT//Á ~éz tranz. (obiecte, produse, mărfuri) A pune într-un balot (în vederea transportării, depozitării etc.); a împacheta; a ambala. /Din balot
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BALOTÁ vb. tr. a strânge în baloturi. (< fr. ballotter)
(Marele dicţionar de neologisme)
balotá vb., ind. prez. 1 sg. balotéz, 3 sg. şi pl. baloteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A BALOT//Á ~éz tranz. (obiecte, produse, mărfuri) A pune într-un balot (în vederea transportării, depozitării etc.); a împacheta; a ambala. /Din balot
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
balotá vb., ind. prez. 1 sg. balotéz, 3 sg. şi pl. baloteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)