banatit
BANATÍT s.n. Rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat şi în Munţii Apuseni, utilizată ca material de construcţie. – Din fr. banatite. Cf. n. pr. B a n a t.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BANATÍT s.m. (Geol.) Rocă magmatică, alcătuită în special din granodiorit, granit etc., formată la sfârşitul cretacicului în Banat şi Munţii Apuseni, care se foloseşte ca piatră de construcţii. [< fr. banatite, cf. Banat + -it].
(Dicţionar de neologisme)
BANATÍT s. m. rocă magmatică intruzivă, alcătuită din granodiorit, granit etc. (< fr. banatite)
(Marele dicţionar de neologisme)
banatít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BANATÍT s.m. (Geol.) Rocă magmatică, alcătuită în special din granodiorit, granit etc., formată la sfârşitul cretacicului în Banat şi Munţii Apuseni, care se foloseşte ca piatră de construcţii. [< fr. banatite, cf. Banat + -it].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
banatít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)