bancaizăn
BÁNCAIZĂN, bancaizăne, s.n. 1. Scoabă de fier care fixează în perete un dulap, o bibliotecă etc. 2. Unealtă de fier de la bancul1 tâmplarului, care serveşte ca opritor al scândurilor date la rindea. – Din germ. Bankeisen.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BÁNCAIZĂN s.n. 1. Bucată de fier fixată la bancul tâmplarului. 2. Piesă de fier cu care se fixează în perete un dulap, o bibliotecă etc. [Pron. ban-cai-, pl. -ne. / < germ. Bankeisen].
(Dicţionar de neologisme)
BÁNCAIZĂN s. n. 1. bucată de fier la bancul tâmplarului. 2. piesă de fier cu care se fixează în perete un dulap, o bibliotecă. (< germ. Bankeisen)
(Marele dicţionar de neologisme)
!báncaizăn (-cai-) s. n., pl. báncaizăne
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
báncaizăn s. n. (sil. -ai-; mf. banc-), pl. báncaizăne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BÁNCAIZĂN s.n. 1. Bucată de fier fixată la bancul tâmplarului. 2. Piesă de fier cu care se fixează în perete un dulap, o bibliotecă etc. [Pron. ban-cai-, pl. -ne. / < germ. Bankeisen].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
!báncaizăn (-cai-) s. n., pl. báncaizăne
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
báncaizăn s. n. (sil. -ai-; mf. banc-), pl. báncaizăne
(Dicţionar ortografic al limbii române)