bar dex - definiţie, sinonime, conjugare

bar

bar bâr
BAR2, baruri, s.n. (La unele jocuri de copii) Spaţiu, loc de odihnă şi de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii şi porumbeii”, „leapşa” etc.) – et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BAR3, baruri, s.n. 1. Local în care se vând băuturi alcoolice, cafea etc. şi în care consumatorii stau de obicei în picioare sau pe scaune înalte în faţa unei tejghele; p. restr. tejghea la care se servesc băuturi. ♦ Dulap sau compartiment într-un dulap, în care se ţin sticlele cu băuturi alcoolice (fine). 2. Local de petrecere, cu băuturi, dans, program de varietăţi etc.; cabaret. – Din fr. bar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BAR1, bari, s.m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice egală cu un milion de barii. – Din fr. bar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÂR interj. Cuvânt cu care se îndeamnă sau se gonesc oile. – Onomatopee.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BAR1 ~i m. Unitate de măsură a presiunii atmosferice, egală cu presiunea exercitată de o megadină pe o suprafaţă de un centimetru pătrat. /<fr., engl. bar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BAR2 ~uri n. 1) Local public, unde consumatorii stau în picioare sau aşezaţi pe nişte scaune înalte în faţa tejghelei. 2) Local luxos de noapte cu program muzical-distractiv; cabaret. 3) Dulap special sau compartiment al unui dulap, unde se păstrează sticle cu băuturi alcoolice. /<fr. bar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BÂR interj. (se foloseşte pentru a îndemna oile la mers). /Onomat.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bîr interj. – 1. Strigăt cu care ciobanii îşi adună şi conduc turmele. – 2. Indică o senzaţie de frig intens. Creaţie expresivă; pentru diferitele sale sensuri, cf. Puşcariu, Dacor., I, 84-6. Cu prima accepţie, rr bilabial se foloseşte în mai multe limbi, cf. sp. arre; la al doilea, însăşi vibraţia imită tremuratul. Cf. şi Philippide, II, 700. Dat fiind caracterul evident expresiv, pare curioasă încercarea lui Densusianu, GS, I, 58, de a explica acest cuvînt prin iraniană (cf. Rosetti, II, 111). Der. bîrîiac, s.m. (miel); bîrîi, vb. (a striga oile; a vorbi împiedicat, a mormăi; a trosni). Ultimul uz (cf. Sadoveanu, au bîrîit ca un tunet alte potîrnichi) pare o greşeală datorită confuziei cu pîrîi. Var. a bărăi, care apare în unele dicţionare, ar putea fi o ortografie greşită.
(Dicţionarul etimologic român)

-BAR Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „greu”, „greutate”, „presiune”. [< fr. -bare].
(Dicţionar de neologisme)

BAR s.n. 1. Local public în care consumatorii sunt serviţi stând în picioare sau pe scaune speciale, în faţa unor mese înalte în formă de tejghea. ♦ Tejghea, masă (având uneori o instalaţie specială) într-un restaurant, într-o bodegă etc., la care se servesc şi se prepară băuturile. ♦ Mobilă, separată sau montată în interior, într-o casă, în care se aşază băuturi, pahare, tutun şi prăjituri. 2. Local de lux unde se petrece, cu muzică, dans etc.; cabaret. [Pl. -ruri. / < engl., fr. bar].
(Dicţionar de neologisme)

BAR s.m. Unitate de măsură a presiunii, reprezentând presiunea exercitată de o forţă de o megadină pe o suprafaţă de 1 cm². [< fr. bar].
(Dicţionar de neologisme)

BAR1 s. n. 1. local public în care consumatorii sunt serviţi stând în picioare sau pe scaune înalte, în faţa unei tejghele. ♢ tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc şi se prepară băuturile. ♢ mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se aşază băuturi, pahare, tutun şi prăjituri. 2. cabaret. (
(Marele dicţionar de neologisme)

bar (unitate de măsură) s. m., pl. bari
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bar (local, spaţiu la un joc) s. n., pl. báruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

club-bar s. n., pl. club-báruri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bâr interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ba

Cuvinte se termină cu literele: ar