barabar
barabár, adv. – În şir, în rînd. Sb. barabar (Hasdeu 2442; DAR). – Der. bărăbări, vb. (a aranja, a netezi), formaţie internă, sau poate în legătură cu sb. barabariti se (DAR).
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionarul etimologic român)