barat dex - definiţie, sinonime, conjugare
BARÁ, barez, vb.I. Tranz. 1. A opri, a întrerupe, a împiedica o trecere, circulaţia, a închide accesul pe un drum etc. 2. A trage una sau mai multe linii peste un text scris, pentru a arăta că este anulat; a anula. – Din fr. barrer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BARÁT, -Ă, baraţi, -te, adj. 1. (Despre un drum, o intrare) Care este închis, a cărui trecere este împiedicată sau interzisă. 2. (Despre un text, o cifră, o literă etc.) Peste care s-a tras una sau mai multe linii; anulat. – V. bara. Cf. fr. b a r r é.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂRÁT, băraţi, s.m. (Înv.) Călugăr sau preot catolic. – Din magh. barát.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BĂRÁŢ, băraţi, s.m. (Înv.) Călugăr sau preot catolic. – Din magh. barát.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BAR//Á ~éz tranz. 1) (căi, drumuri, accese) A închide cu ajutorul unei bare; a bloca. 2) (torente de apă) A opri cu ajutorul unui baraj; a stăvili; a zăgăzui; a îndigui. 3) (texte, cifre) A face o linie pentru a anula. /<fr. barrer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

barát (baráţi), s.m. – Preot, sacerdot catolic. Mag. barát „călugăr”, din sl. bratŭ „frate” (Cihac, II, 479). – Der. bărăţie, s.f. (biserică catolică; cuvînt înv., care astăzi se foloseşte mai ales ca nume pentru două cartiere, în Bucureşti şi în Cîmpulung).
(Dicţionarul etimologic român)

BARÁ vb. I. tr. 1. A întrerupe, a opri, a împiedica cu o bară, cu un obstacol etc. circulaţia, trecerea (pe un drum, o stradă etc.). 2. A trage o linie peste..., a şterge cu o linie (un text, un pasaj etc.). [< fr. barrer].
(Dicţionar de neologisme)

BARÁ vb. tr. 1. a întrerupe, a împiedica cu o bară, cu un obstacol circulaţia, trecerea (pe un drum, o stradă etc.); (fig.) a împiedica, a opri, a stopa. 2. a trage o linie peste..., a şterge cu o linie (un text). (< fr. barrer)
(Marele dicţionar de neologisme)

bará vb., ind. prez. 1 sg. baréz, 3 sg. şi pl. bareáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bărát (călugăr) s. m., pl. băráţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bărătá vb. I (reg.) a mustra, a critica, o ocărî.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
BARÁ vb. 1. v. bloca. 2. a tăia. (Copacii căzuţi ~ drumul.) 3. v. zăgăzui.
(Dicţionar de sinonime)

BARÁT adj. v. zăgăzuit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ba bar bara

Cuvinte se termină cu literele: at rat arat