baricada

BARICADÁ, baricadez, vb. I. Tranz. A închide printr-o baricadă o intrare, o ieşire, un drum etc.; a bloca. ♦ Refl. A se pune la adăpost (după o baricadă). – Din fr. barricader.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A BARICAD//Á ~éz tranz. (căi de acces) A închide, ridicând o baricadă. ~ o poartă. /<fr. barricader
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE BARICAD//Á mă ~éz intranz. A se adăposti în dosul unei baricade. /<fr. barricader
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BARICADÁ vb. I. tr., refl. A (se) închide ca o baricadă. [< fr. barricader].
(Dicţionar de neologisme)

BARICADÁ vb. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă. ♢ (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric. (< fr. barricader)
(Marele dicţionar de neologisme)

baricadá vb., ind. prez. 1 sg. baricadéz, 3 sg. şi pl. baricadeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)