baron dex - definiţie, sinonime, conjugare

baron

BARÓN, baroni, s.m. (În prima fază a orânduirii feudale din apusul şi centrul Europei) Mare senior; (mai târziu) titlu de nobleţe intermediar între titlul de cavaler şi acela de viconte; persoană care are acest titlu. – Din fr. baron.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BARÓN ~i m. 1) Mare senior feudal, posesor al unui domeniu. 2) Titlu de nobleţe în ierarhia feudală, superior cavalerului şi inferior vicontelui. 3) Persoană care deţinea acest titlu. /<fr. baron
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

barón (baróni), s.m. – Titlu de nobleţe între cel de cavaler şi cel de viconte. Fr. baron sau germ. Baron, ultimul în Trans. – Der. baroneasă, s.f. (soţie sau fiică de baron, baroană); baronesc, adj. (de baron); baronie, s.f. (titlu de baron).
(Dicţionarul etimologic român)

BARÓN s.m. Senior feudal care avea pe pământurile sale drepturi absolute; titlu de nobleţe între cavaler şi viconte; persoană având acest titlu. [< fr. baron, cf. it. barone, germ. Baron].
(Dicţionar de neologisme)

BARÓN s. m. senior feudal care avea pe pământurile sale drepturi absolute. ♢ titlu de nobleţe între cavaler şi viconte. (< fr. baron, germ. Baron)
(Marele dicţionar de neologisme)

baron, baroni s.m. (peior.) membru marcant al Patidului Social Democrat din România, care domină autoritar viaţa economică şi politică a unui judeţ sau a unui oraş (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

barón s. m., pl. baróni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

BARÓN s.m. Piesă din carne de batal sau miel constând din cele două pulpe legate prin porţiunea de spinare corespunzătoare, pregătită la cuptor sau la frigare, servită cu legume. – Fr. baron; germ. Baronstück.
(Dicţionar gastronomic explicativ)


Cuvinte care încep cu literele: ba bar baro

Cuvinte se termină cu literele: on ron aron