baronet

BARONÉT, baroneţi, s.m. Titlu de nobleţe dat în Anglia membrilor unui ordin de cavaleri şi care se moşteneşte pe linie bărbătească; persoană care are acest titlu. – Din fr. baronnet.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BARONÉT s.m. Titlu de nobleţe în Anglia, dat unui ordin de cavaleri; persoană având acest titlu. [< fr. baronnet].
(Dicţionar de neologisme)

BARONÉT s. m. titlu de nobleţe, în Anglia, dat unui ordin de cavaleri. (< fr. baronnet)
(Marele dicţionar de neologisme)

baronét s. m., pl. baronéţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)