baroscop
BAROSCÓP, baroscoape, s.n. Aparat în formă de balanţă, cu ajutorul căruia se demonstrează existenţa presiunii atmosferice şi aplicarea principiului lui Arhimede la gaze. – Din fr. baroscope.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BAROSC//ÓP ~oápe n. Instrument folosit pentru detectarea şi măsurarea presiunii atmosferice. /<fr. baroscope
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BAROSCÓP s.n. Instrument folosit pentru a demonstra existenţa presiunii atmosferice. [Pl. -oape. / < fr. baroscope, cf. gr. baros – greutate, skopein – a privi].
(Dicţionar de neologisme)
BAROSCÓP s. n. balanţă folosită pentru a demonstra existenţa presiunii atmosferice. (< fr. baroscope)
(Marele dicţionar de neologisme)
!baroscóp (-ros-cop/-ro-scop) s. n., pl. baroscoápe
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
baroscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. baroscoápe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BAROSC//ÓP ~oápe n. Instrument folosit pentru detectarea şi măsurarea presiunii atmosferice. /<fr. baroscope
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
BAROSCÓP s. n. balanţă folosită pentru a demonstra existenţa presiunii atmosferice. (< fr. baroscope)
(Marele dicţionar de neologisme)
!baroscóp (-ros-cop/-ro-scop) s. n., pl. baroscoápe
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
baroscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. baroscoápe
(Dicţionar ortografic al limbii române)