batir dex - definiţie, sinonime, conjugare

batir

BATÍR, batire, s.n. Fir de bumbac răsucit uşor, puţin mai gros decât aţa de cusut, întrebuinţat la însăilat. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BATÍR ~e n. Fir de bumbac format din câteva fire simple, întrebuinţat la însăilat. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

batír (-ruri), s.n. – Aţă de însăilat. Fr. bâtir „a însăla” (sec. XX). Termen de croitorie.
(Dicţionarul etimologic român)

BATÍR s.n. Fir de bumbac răsucit uşor, întrebuinţat la însăilat. [< fr. bâtir].
(Dicţionar de neologisme)

BATÍR s. n. fir de bumbac răsucit uşor, la însăilat. (< fr. bátir)
(Marele dicţionar de neologisme)

batír s. n., pl. batíre
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ba bat bati

Cuvinte se termină cu literele: ir tir atir