bec dex - definiţie, sinonime, conjugare
BEC1, becuri, s.n. 1. Sferă sau pară de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice; p.ext. Lampă electrică. ♢ Expr. (Fam.) A fi (sau a cădea) pe bec = A fi sau a ajunge într-o situaţie fără ieşire; a i se înfunda, a o păţi. 2. Sita unei lămpi de gaz. 3. Orificiu prin care ţâşneşte un lichid vaporizat, un jet de gaz sau un amestec de gaze sub presiune, spre a putea fi aprinse. – Din fr. bec [de gaz].
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BEC2, beci, s.m. (Sport, rar) Fundaş la jocul de fotbal. – Din engl. back.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BEC ~uri n. 1) Balon mic de sticlă având în interior un filament, care devine incandescent când este străbătut de un curent electric. 2) Lampă alcătuită dintr-un soclu şi dintr-un astfel de balon. ♢ ~ de sudură piesă la aparatele de sudură, prin care iese amestecul de gaz combustibil şi oxigen, arzând cu flacără. 3) înv. Partea din interior a unei lămpi cu gaz, unde se formează flacăra. /<fr. bec
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

bec (-curi), s.n. – Sferă de sticlă în care se află filamentul unei lămpi electrice. Fr. bec „cioc”, bec de gaz „felinar”. Pentru expresia a cădea pe bec, care reproduce fr. tomber sur un bec de gaz, cf. Graur, BL, IV, 72.
(Dicţionarul etimologic român)

BEC s.m. Jucător fundaş la fotbal. [Pl. -ci. / < engl. back].
(Dicţionar de neologisme)

BEC s.n. 1. Balonaş de sticlă prevăzut cu un soclu (prin care se montează la o lampă) şi un filament în interior, care devine incandescent şi luminează când este străbătut de un curent electric. 2. Partea unei lămpi cu gaz aerian unde arde flacăra. [Pl. -uri. / < fr. bec].
(Dicţionar de neologisme)

BEC1 s. n. 1. balonaş de sticlă cu un soclu şi un filament în interior, care devine incandescent şi luminează, străbătut de un curent electric. 2. mulură la partea de jos a ferestrei, destinată a împiedica prelingerea apei de ploaie pe faţadă. (< fr. bec)
(Marele dicţionar de neologisme)

BEC2 s. m. jucător fundaş de fotbal. (< engl. back)
(Marele dicţionar de neologisme)

a călca pe bec expr. (d. femeile necăsătorite) a rămâne însărcinată. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

a cădea pe bec expr. 1. a ajunge într-o situaţie fără ieşire. 2. (intl.) a fi arestat. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

bec (sport) s. m., pl. beci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bec (electr.) s. n., pl. bécuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BEC s. (prin Transilv.) pară. (Un ~ aprins.)
(Dicţionar de sinonime)

BEC s. v. apărător, fundaş, stoper.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: be

Cuvinte se termină cu literele: ec