belaliu dex - definiţie, sinonime, conjugare

belaliu

BELALÍU, -ÍE, belalii, adj. (Reg.) 1. Dificil, greu. 2. Mofturos, năzuros, capricios. – Din tc. belâli.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

belalíu (belalíe), adj. – Năzuros, mofturos. Tc. belal (Şeineanu, II, 46; Lokotsch 194; Ronzevalle 50); cf. ngr. μπελαλής. V. şi belea.
(Dicţionarul etimologic român)

belalíu adj. m., f. belalíe; pl. m. şi f. belalíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: be bel bela belal belali

Cuvinte se termină cu literele: iu liu aliu laliu elaliu