beoțian

BEOŢIÁN, -Ă s.m. şi f. Locuitor al Beoţiei antice. ♦ (Fig.) Ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale (aluzie la reputaţia locuitorilor Beoţiei antice). [Pron. -ţi-an, < fr. béotien].
(Dicţionar de neologisme)

BEOŢIÁN, -Ă adj., s. m. f. (om) ignorant, lipsit total de preocupări intelectuale. (< fr. béotien)
(Marele dicţionar de neologisme)

beoţián s. m., adj. m. pl. beoţiéni; f. sg. beoţiánă, pl. beoţiéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)