beta dex - definiţie, sinonime, conjugare

beta

[Sinonime]
BETA s.m. 1. A doua literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului b. 2. (Fiz.; în sintagmele) Particulă beta = electron negativ sau pozitiv emis de unele substanţe radioactive. Radiaţie beta = radiaţie constituită din particule beta. – Din fr. bêta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

SFÉCLĂ, sfecle, s.f. Specie de plante erbacee cu frunze lucioase şi cu rădăcina cărnoasă de culoare albă sau roşie, folosită ca aliment, ca plantă furajeră sau în industrie, pentru extragerea zahărului; nap (Beta).Sfeclă de zahăr = plantă cu rădăcină cilindrică sau conică alungită şi frunze mari, oval-alungite; rădăcinile conţin 14-22% zahăr şi sunt utilizate în industria zahărului şi a alcoolului (Beta vulgaris-saccharifera). Sfeclă furajeră = plantă cu rădăcină voluminoasă ovală, cilindrică sau sferică, cu un conţinut de 4-5% zahăr, cultivată pentru hrana animalelor (Beta vulgaris) – Din sl. sveklŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BÉTA m. invar. 1) Numele celei de-a doua litere a alfabetului grecesc. 2): Particule ~ electron emis de unele substanţe radioactive. /<fr. bêta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

SFÉCL//Ă ~e f. Plantă erbacee legumicolă, cultivată pentru rădăcina cărnoasă, albă sau roşie, folosită în alimentaţie, în industrie şi ca nutreţ. ~ de zahăr. [G.-D. sfeclei; Sil. sfe-clă] /<bulg. sveklo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BÉTA s. m. inv. 1. a doua literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului b. 2. radiaţie ~ = radiaţia emisă de nucleul izotopilor radioactivi, din electroni. (< fr. bêta)
(Marele dicţionar de neologisme)

béta s. m. invar.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sféclă s. f. (sil. -clă), g.-d. art. sféclei; pl. sfécle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
SFÉCLĂ s. (BOT.) 1. (Beta) (prin Maram.) burac, (Mold.) pangea. 2. sfeclă furajeră (Beta vulgaris) = (reg.) ripă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: be bet

Cuvinte se termină cu literele: ta eta