betegi dex - definiţie, sinonime, conjugare
BETEÁG, -Ă, betegi, -ge, adj., s.m. şi f. (Pop.) 1. (Om) infirm, schilod. 2. (Om) bolnav. – Din magh. beteg.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BETEGÍ vb. IV. v. beteji.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BET//EÁG ~eágă (~égi, ~ége) pop. 1) şi substantival (despre fiinţe) Care are o parte a corpului mutilată sau deformată; schilod; infirm; calic. A fi ~ de o mână. 2) (despre membre) Care este ciuntit sau deformat; schilod. /<ung. beteg
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

beteág (beteágă), adj. – 1. Bolnav. – 2. Invalid. Mag. beteg „bolnav” (Miklosich, Fremdw., 78; Cihac, II, 482; Gáldi, Dict., 84), de unde provin şi sb. beteg, rut. betehe (după Miklosich, Wander., 12 şi Berneker 63, rut provine din rom.). Der. betegos, adj. (bolnăvicios, plăpînd); beteji, vb. (a se îmbolnăvi, a suferi de ceva); betejeală, s.f. (boală, beteşug); betejitură, s.f. (boală, infirmitate); beteşug, s.n. (boală, infirmitate). Toţi der. sînt normali, cu excepţia ultimului, care provine direct din mag. betegség. Introdus în sec. XVI.
(Dicţionarul etimologic român)

!betegí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. betegésc, imperf. 3 sg. betegeá; conj. prez. 3 să betegeáscă
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

beteág adj. m., s. m., pl. betégi; f. sg. beteágă, pl. betége
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BETEÁG adj. v. bolnav, nesănătos, suferind.
(Dicţionar de sinonime)

BETEÁG adj., s. v. infirm, invalid, schilod.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Beteag ≠ teafăr, intact, întreg, nevătămat, sănătos
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: be bet bete beteg

Cuvinte se termină cu literele: gi egi tegi etegi