betulă dex - definiţie, sinonime, conjugare
MESTEÁCĂN, mesteceni, s.m. Arbore cu scoarţa albă, cu lemnul alb, gălbui sau roşiatic, cu ramuri flexibile, cu frunze verzi-cenuşii şi cu flori grupate în amenţi (Betula verrucosa); p. restr. lemnul acestui arbore. ♢ Mesteacăn mic = specie de mesteacăn, arbust înalt până la un metru, care creşte în regiunile alpine (Betula humilis). Mesteacăn pitic = specie de mesteacăn, arbust până la jumătate de metru (Betula nana). Mesteacăn pufos = specie de mesteacăn, arbust sau arbore cu scoarţa albă sau brună-cenuşie cu pete albe; mestecănaş (Betula pubescens). – Lat. mastichinus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MESTECĂNÁŞ, mestecănaşi, s.m. 1. Diminutiv al lui mesteacăn. 2. (Bot.) Mesteacăn pufos. – Mesteacăn + suf. -aş.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MEST//EÁCĂN ~éceni m. 1) Arbore cu scoarţa albă, cu frunze argintii şi cu lemnul moale, care creşte în ţările cu climă temperată şi rece. 2) Lemnul acestui copac. /<lat. mastichinus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mesteácăn s. m., pl. mestéceni
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mestecănáş s. m., pl. mestecănáşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BETÚLĂ s. v. mesteacăn.
(Dicţionar de sinonime)

MESTEÁCĂN s. (BOT.) 1. (Betula verrucosa) (livr.) betulă. 2. mesteacăn pufos v. mestecănaş.
(Dicţionar de sinonime)

MESTECĂNÁŞ s. (BOT.; Betula pubescens) mesteacăn pufos.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: be bet betu betul

Cuvinte se termină cu literele: la ula tula etula