beuță dex - definiţie, sinonime, conjugare
BEÚŢĂ, beuţe, s.f. (Reg.) Pietricică albă şi rotundă care se găseşte prin râuri. – Din sl. bioce.
(Dicţionarul limbii române moderne)

béuţă (béuţe), s.f.- Piatră, pietricică de rîu. Sb. bioce „alb, albeaţă” (DAR). Se foloseşte în Trans.
(Dicţionarul etimologic român)

beută, beute s.f. petrecere la care se consumă băuturi alcoolice; beţie, chef. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

béuţă s. f. (sil. beu-), g.-d. art. béuţei; pl. béuţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
BEÚŢĂ s. v. cremene, silex.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: be beu beut

Cuvinte se termină cu literele: ta uta euta