bibil
BIBÍLURI s.n. pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu colţişori (aplicată la guler, la mâneci sau la poalele cămăşii). – Din ngr. bibíla.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIBÍLURI n. la pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu zimţi, aplicată ca garnitură la marginea obiectelor de lenjerie. /<ngr. bibíla
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
bibíl (bibíluri), s.m. – Broderie cu fire colorate; se aplică mai ales la extremităţi (mîneci şi gît) la cămăşi si bluze. – Mr. birbil’u. Ngr. μπιμπίλα „tiv”, μπιμπιλώνω „a broda” (Cihac, II, 639; Gáldi 156).
(Dicţionarul etimologic român)
!bibíl s. n., pl. bibíluri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
bibíluri s. n. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIBÍLURI n. la pl. Dantelă lucrată cu acul sau cusătură cu zimţi, aplicată ca garnitură la marginea obiectelor de lenjerie. /<ngr. bibíla
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
!bibíl s. n., pl. bibíluri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
bibíluri s. n. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)