bibliofilă dex - definiţie, sinonime, conjugare

bibliofilă

bibliofil bibliofilă
BIBLIOFÍL, -Ă, bibliofili, -e, s.m. şi f. Iubitor şi colecţionar de cărţi rare şi preţioase. ♢ (Adjectival) Ediţie bibliofilă = carte rară, frumoasă, preţioasă, editată în condiţii grafice deosebite; ediţie de lux. [Pr.: -bli-o-] – Din fr. bibliophile.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIBLIOFÍL ~ă (~i, ~e) m. şi f. Persoană care are pasiunea de a colecţiona cărţi (rare şi preţioase). [Sil. -bli-o-] /<fr. bibliophile
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BIBLIOFÍL, -Ă s.m. şi f. Iubitor, colecţionar de cărţi preţioase, frumoase şi rare. // adj. (Despre cărţi, ediţii) Rar şi preţios. [< fr. bibliophile, cf. gr. biblion – carte, philos – prieten].
(Dicţionar de neologisme)

BIBLIOFÍL, -Ă I. s. m. f. iubitor, colecţionar de cărţi preţioase, rare. II. adj. (despre cărţi, ediţii) rar şi preţios; realizat în condiţii grafice deosebite. (< fr. bibliophile)
(Marele dicţionar de neologisme)

!bibliofíl (bi-bli-o-) adj. m., s. m., pl. bibliofíli; adj. f., s. f. bibliofílă, pl. bibliofíle
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

bibliofíl s. m. (sil. -bli-o-), pl. bibliofíli
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bibliofílă s. f. (sil. -bli-o-), g.-d. art. bibliofílei; pl. bibliofíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bib bibl bibli biblio

Cuvinte se termină cu literele: la ila fila ofila iofila