biblioraft
BIBLIORÁFT, bibliorafturi, s.n. Clasor de carton în formă de carte pentru păstrarea corespondenţei, a actelor etc. [Pr.: -bli-o-] – Biblio[tecă] + raft.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIBLIORÁFT ~uri n. Mapă în care se păstrează corespondenţa, actele clasate; clasor. [Sil. -bli-o-] /biblio[tecă] + raft
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BIBLIORÁFT s.n. Mapă de carton, clasor pentru păstrarea corespondenţei, a actelor etc. [Pron. -bli-o-, pl. -turi. / cf. bibliorhapte < gr. biblion – carte, rhaptein – a coase].
(Dicţionar de neologisme)
BIBLIORÁFT s. n. mapă de carton, clasor pentru păstrarea corespondenţei, a actelor etc. (< fr. bibliorhapte)
(Marele dicţionar de neologisme)
biblioráft s. n. (sil. -bli-o-), pl. biblioráfturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BIBLIORÁFT ~uri n. Mapă în care se păstrează corespondenţa, actele clasate; clasor. [Sil. -bli-o-] /biblio[tecă] + raft
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
BIBLIORÁFT s. n. mapă de carton, clasor pentru păstrarea corespondenţei, a actelor etc. (< fr. bibliorhapte)
(Marele dicţionar de neologisme)
biblioráft s. n. (sil. -bli-o-), pl. biblioráfturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)