bibliotecă dex - definiţie, sinonime, conjugare

bibliotecă

BIBLIOTÉCĂ, biblioteci, s.f. 1. Dulap sau mobilă specială cu rafturi de ţinut cărţi. 2. Încăpere, sală în care se păstrează şi se citesc cărţile. 3. Colecţie de cărţi, periodice, foi volante, imprimate etc. ♦ Instituţie care colecţionează cărţi, periodice etc. spre a le pune în mod organizat la dispoziţia cititorilor. 4. Nume dat unei serii de cărţi care prezintă caractere comune şi sunt publicate de aceeaşi editură. – Din fr. bibliothèque, lat. bibliotheca.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BIBLIOTÉ//CĂ ~ci f. 1) Colecţie (publică sau particulară) de cărţi, publicaţii periodice, manuscrie etc., clasificate şi aranjate într-o anumită ordine pentru a facilita utilizareaa lor de către cititori. 2) Instituţie care adăposteşte o asemenea colecţie, punând-o la dispoziţia cititorilor. 3) Mobilă cu rafturi pentru păstrarea cărţilor. 4) Colecţie de publicaţii cu o anumită tematică, scoasă de o editură în volume identice ca format şi ca aspect. [G.-D. bibliotecii; Sil. -bli-o-] /<lat. bibliotheca, fr. bibliothéque
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BIBLIOTÉCĂ s.f. 1. Colecţie (publică sau particulară) de cărţi, de manuscrise, de publicaţii periodice etc. aranjate şi clasate într-o anumită ordine. ♦ Instituţie, local care adăposteşte o astfel de colecţie. 2. Nume dat unor colecţii de tipărituri, identice ca aspect, care tratează teme dintr-un domeniu oarecare. [Pron. -bli-o-, pl. -ci. / < lat. bibliotheca, fr. bibliothèque, it. biblioteca, cf. gr. biblion – carte, theke – dulap].
(Dicţionar de neologisme)

BIBLIOTÉCĂ s. f. 1. colecţie de cărţi, manuscrise, publicaţii periodice etc., aranjate şi clasate într-o anumită ordine; instituţie, local care o adăposteşte. ♢ mobilă, raft, dulap pentru păstrarea cărţilor. 2. nume dat unor colecţii de tipărituri, identice ca aspect, care tratează teme dintr-un domeniu oarecare. 3. colecţie de programe într-o unitate de informatică. (< fr. bibliotèque, lat. bibliotheca)
(Marele dicţionar de neologisme)

bibliotecă, biblioteci s.f. 1. (intl.) pachet nou de cărţi de joc. 2. cârciumă. 3. băutură. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

bibliotécă s. f. (sil. -bli-o-), g.-d. art. bibliotécii; pl. bibliotéci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

şoárece de bibliotécă s. m. + prep. + s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bib bibl bibli biblio

Cuvinte se termină cu literele: ca eca teca oteca ioteca