bicarbonat
[Sinonime]
BICARBONÁT, bicarbonaţi, s.m. Sare a acidului carbonic, în care un atom de hidrogen a fost înlocuit printr-un metal. ♢ Bicarbonat (de sodiu) = sare în formă de pulbere albă, folosită în farmacie şi în bucătărie. – Din fr. bicarbonate.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BICARBONÁ//T ~ţi m. Sare a acidului carbonic, rezultată din înlocuirea unui atom de hidrogen printr-un metal. ♢ ~ de sodiu sare pulverulentă de culoare albă, folosită în farmaceutică şi în bucătărie. /<fr. bicarbonate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
BICARBONÁT s.m. Sare a acidului carbonic, rezultată prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un metal. ♢ Bicarbonat de sodiu = sare albă solubilă în apă, întrebuinţată la prepararea prafului de copt şi în farmacie. [< fr. bicarbonate].
(Dicţionar de neologisme)
BICARBONÁT s. m. sare a acidului carbonic, rezultat prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un metal. o ~ (de sodiu) = sare albă solubilă în apă, folosită la prepararea prafului de copt şi ca activator al sucului gastric. (< fr. bicarbonate)
(Marele dicţionar de neologisme)
bicarbonát s. m., pl. bicarbonáţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BICARBONÁT s. (CHIM.) carbonat acid.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
BICARBONÁ//T ~ţi m. Sare a acidului carbonic, rezultată din înlocuirea unui atom de hidrogen printr-un metal. ♢ ~ de sodiu sare pulverulentă de culoare albă, folosită în farmaceutică şi în bucătărie. /<fr. bicarbonate
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
BICARBONÁT s. m. sare a acidului carbonic, rezultat prin înlocuirea unui atom de hidrogen cu un metal. o ~ (de sodiu) = sare albă solubilă în apă, folosită la prepararea prafului de copt şi ca activator al sucului gastric. (< fr. bicarbonate)
(Marele dicţionar de neologisme)
bicarbonát s. m., pl. bicarbonáţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
BICARBONÁT s. (CHIM.) carbonat acid.
(Dicţionar de sinonime)