bicentenar dex - definiţie, sinonime, conjugare

bicentenar

BICENTENÁR, -Ă, bicentenari, -e, adj., s.n. 1. Adj. Care durează de două secole, care a împlinit două sute de ani. 2. S.n. Împlinire a două secole de la un eveniment (important); a doua suta aniversare a unui eveniment. – Din fr. bicentenaire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

BICENTENÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) Care a împlinit două sute de ani; bisecular. 2) Care durează de două sute de ani. /<fr. bicentenaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BICENTENÁR2 ~e n. Marcare a două sute de ani (de la un eveniment). /<fr. bicentenaire
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

BICENTENÁR, -Ă adj. Care durează de două sute de ani, care a împlinit două sute de ani. // s.n. Împlinire a două sute de ani de la un eveniment (important); a doua sută aniversare a unui eveniment. [Cf. fr. bi-centenaire].
(Dicţionar de neologisme)

BICENTENÁR, -Ă I. adj. care durează de două sute de ani. II. s. n. al doilea centenar. (< fr. bicentenaire)
(Marele dicţionar de neologisme)

bicentenár1 adj. m., pl. bicentenári; f. bicentenáră, pl.bicentenáre
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

!bicentenár2 s. n., pl. bicentenáre
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

bicentenár adj. → centenar
(Dicţionar ortografic al limbii române)

bicentenár s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: bi bic bice bicen bicent

Cuvinte se termină cu literele: ar nar enar tenar ntenar